Fericire
,,Un om pleaca in lume
Pentru a gasi tineretea fara batranete
Si viata fara de moarte’’
,,A meritat fiecare picatura de sange’’ murmura Dio.Zacea lat pe
asfaltul rece si acoperit de zapada, dandu-si ultimele suflari.Deja nu mai
simtea glontul care ii perforase plamanul.Langa el statea Noni care astepta
disperata sosirea ambulantei.Insa sfarsitul era aproape, il simtea.,,Si totusi,
cum am ajuns aici?’’se intreba Dio, incercand sa-si pastreze constiinta.
Intorcandu-ne in timp cu 6-7 luni, vom descoperi itele acestei
intamplari nefericite.La inceput vom gasi un om, de vreo 22-23 de ani, inalt,
cu parul lung, iubitor de muzica.Acesta era Dio.Un visator neintrecut care
reusea sa isi toceasca creierii cu intrebari filozofice.Intr-o zi dete peste un
citat care ii schimba complet viata: ,,Un om pleaca in lume,pentru a gasi
tineretea fara batranete si viata fara de moarte’’.Prima data l-a ocolit in mod
vulgar, insa cuvintele incepeau sa-i bantuie gandurile din ce in ce mai mult,
consumandu-i energia interioara.Asa ca intr-o zi a decis sa plece.Da, sa plece
in lume.Sa faca intocmai cu citatul.Vroia sa testeze credibilitatea
afirmatiei.Si asta a fost prima mare schimbare in viata lui.
Asa a cunoscut-o pe Noni.O studenta la Drept, de vreo 22 de ani, cu par
negru si ochii verzi.Imprejurarea in care cei doi s-au cunoscut a fost,oarecum,
neobisnuita.Erau in muntii Alpi, intr-o drumetie cu inca vreo 3 turisti.In
timpul urcusului, ghidul lor s-a lovit la cap si si-a pierdut
cunostiinta.Atunci Dio a preluat conducerea si a dus grupul in siguranta la
cabane.Lui Noni ii placeau barbatii care ajuta si carora le pasa.Iar lui Dio ii
placeau femeile destepte.E lesne de inteles ca legatura a aparut de la sine.In
acel moment, Dio a decis sa termine expeditiile sale de cautare a fericirii,
deoarece alaturi de Noni avea tot ce vroia.Asa ca au plecat amandoi la casa lui
din New York.
Veni si iarna, iar odata cu ea zapada.Cei doi adorau zapada.Le placea
sa auda fulgii de zapada paraind sub greutatea bocancilor, sa simta raceala
aerului, sa vada acea puritate imprastiata peste tot.Asa ca intr-o zi de
decembrie, au iesit afara sa caute un brad pentru Craciun.Se plimbau linistiti
prin Central Park, cand de dupa un copac aparu un individ ciudat.L-au ignorat
si au mers mai departe in drumul lor, insa individul s-a tinut dupa ei.Cnad au
ajuns intr-un loc inconjurat de brazi inalti, ferit de privirile curioase, acel
barbat a scos un pistol si a zis:,,Dati-mi toti banii si nimeni nu pateste
nimic!’’
Cei doi s-au conformat deoarece, nu aveau atatia bani la ei incat sa
merite efortul de a se lua la bataie cu hotul.,,Da-mi si inelul dom’soara!’’Era
vorba despre inelul de logodna pe care Dio i-l daduse lui Noni.Asa ca se
intelege de ce, in momentul in care a auzit cuvintele acelea n-a mai suportat
si a sarit sa-l opreasca pe acel nemernic.In avantul lui, Dio scapase din
vedere faprul ca individul era inarmat.Si rau a facut.Hotul nu a ezitat sa
apese pe tragaci.Cand l-a vazut pe Dio ca riposteaza, l-a impuscat si a
fugit.Noni sunase la ambulanta cat mai repede.Insa, dupa cum stim era deja prea
tarziu.
Dio simtea cum il paraseste sufletul.Se gandea la ce chinuri este supus
spiritul sau deoarece ii paraseste trupul.Insa era fericit.Se gandea la Noni si
la viata sa.Isi daduse viata pentru ea, exact ca un cavaler adevarat.Ii placeau
cavalerii.Isi dorise dintotdeauna sa isi dea viat pentru fata pe care o
iubeste.Isi dorise sa faca asta mai mult decat orice pe lume.Brusc, isi dadu
seama de ceva.O iubea.Simtea acea dragoste fata de ea.Si atunci intelese.Traise
tineretea fara batranete.Acel sentiment ii alimenta sufletul si-l facea sa
radieze de fericire.Un sentiment divin care l-a facut tanar pentru vecie.Dar
tot acum se stingea, insa pentru el moartea nu insemna sfarsitul.Era trecerea
la viata fara de moarte.Devenea nemuritor.Pasea spre etern.In locul unde timpul
si spatiul nu mai au insemnatate.Acolo o va astepta pe Noni, pentru a-si ispasi
fericirea impreuna.Va avea in final tinerete fara batranete si viata fara de
moarte.Atinsese apogeul vietii efemere si castigase lupta su sine.
Era fericit.
Am zis ca merita o moarte mai speciala decat sa se impuste ca in celalat text.Asa ca acum i-am dat un motiv mai uman.Probabil ca ar mai putea, de fapt chiar vreau sa-mi ziceti ce nu-i bine ca sa corectez pe viitor.Hmm....vin tezele!Vine perioada naspa a scolii, cand dam teste si teze in fiecare saptamana.Dar,macar stiu ca dupa ce se termina astea plecam in excursie cu clasa!Yeyy!!!Vatra Dornei, in week-endu' din 15-16-17 o sa fii zguduita:)).
Serus!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu